conţinutul paginii

Category Archives: Vitamine

Vitamina K (fitochinona)

Aportul exogen de vitamina K nu este indispensabil la om deoarece sursa principala este constituita de sinteza microbiana intestinala. De fapt exista trei tipuri de vitamina K cu aceeasi structura si acelasi rol:

1.vitamina K1 se gaseste raspandita in natura: legume, spanac, salata, mazare cereale, oua, lapte, carne

2.vitamina K2 este sintetizata de bacteriile din intestin

3.vitamina K3 (menadiona) care este sintetica.

Principalul rol al vitaminei K consta in stimularea sintezei protrombinei, compus esential procesului de coagulare a sangelui.

Deficitul de vitamina K duce la cresterea timpului de coagulare, actioneaza preventiv asupra sangerarilor si hemoragiilor interne.

Excesul de vitamina K risca sa se acumuleze in organism, generand distrugerea globulelor rosii, avand drept consecinta anemia.

Vitamina B9 (Acidul folic)

Acidul foliceste foarte raspandit in natura, atat in regnul vegetal, cat si in cel animal. Acidul folicparticipa in organism la sinteza proteinelor si a acizilor nucleici si intervine in metabolismul aminoacizilor.

Surse alimentare de acid folic: ficat, rinichi, legumele cu frunze verzi, drojdie de bere, carne. Sarace in acid folic sunt laptele, oul si cele mai multe fructe cu exceptia portocalelor. Acidul folic este sintetizat si de bacteriile intestinale, deci, in mod normal nu ar trebui sa existe un deficit al organismului in aceasta vitamina.

Deficit in acid folic poate sa apara in cazuri de alterare a absorbtiei intestinale (diaree, enterite).

Deficitul se manifesta prin aparitia anemiei cu globule rosii imature si leucopenie.

Vitamina B1 (Tiamina)

Vitamina B1, este o vitamina hidrosolubila. Vitamina B1 are un rol important mai ales in metabolismul glucidic, aceasta este esentiala pentru producerea de energie, functionarea creierului si realizarea digestiei.

Surse alimentare de vitamina B1 sunt cerealele, leguminoasele, fulgii de ovaz, fasole uscata, linte, drojdia de bere precum si in viscere (ficat, inima, rinichi), unde se depoziteaza alaturi de alte vitamine din complexul B.

Practic nu se produce insuficienta in aceasta vitamina, deoarece painea contine o cantitate suficienta de tiamina.

Necesarul in vitamina B1 creste paralel cu schimburile energetice, intr-un regim acoperit cu predilectie de glucide, necesarul de vitamina B1, este mai mare decat intr-o alimentatie cu surplus de lipide, care au actiune protectoare asupra consumului acesteia.

Absorbtia vitaminei B1 este afectata de consumul de alcool, cafea medicamente antiacide si administrarea de estrogeni.

Deficitul de vitamina B1: duce la sensibilitatea musculara, lipsa poftei de mancare (anorexie), dureri oculare, iritabilitatea, scaderea concentratiei, furnicaturi in membrele inferioare si superioare, memorie deficitara, dureri gastrice sau constipatie.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.

Vitamina D (calciferolul)

O alta vitamina liposolubila este vitamina D (antirahitica sau calciferolul), care exista sub mai multe forme.

Provitaminele cele mai importante sunt ergosterolul (provenit din plante) si 7-dehidrocolesterolul (provenit din animale).

Ergosterolul se trasforma prin fotoliza in vitamina D2 (ergocal-ciferolul), iar 7-dehidrocolesterolul in vitamina D3 (calciferol). Povitamina D naturala se gaseste in stratul superior al pielii, iar sub actiunea razelor ultraviolete este transformat in vitamina D activa, calciferol. Dupa o expunere a fetei si a mainilor la soare timp de 15 minute se sintetizeaza 10 micrograme de vitamina D, care asigura necesarul pe o zi.

Principalul rol al vitaminei D consta in reglarea absorbtiei si metabolismul calciului.

Surse alimentare de vitamina D: untura de peste unde se afla impreuna cu vitamina A, ficatul de peste, galbenus de ou, unt, smantana, branzeturi, ciuperci, cacao. Un aport se asigura si prin margarinele vitaminizate.

Deficitul de vitamina D duce la modificari ale absorbtiei calciului si fosforului si ale formarii oaselor (rahitism, osteomalacie) cu toate consecintele acestora.

Excesul in vitamina D dintre semnele clinice se remarca: cefalee (durere de cap), ameteli, greata si voma, constipatie, poliurie (eliminare de urina in cantitate mai mare decat cea normala), polidipsie (sete foarte mare).

Copii cu exces de vitamina D au probleme gastrointestinale (constipatie, greata, varsaturi, anorexie), prezinta intarziere in dezvoltarea staturo-ponderala.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.

Vitamina E

Vitamina E este larg raspandita atat in regnul animal, cat si in cel vegetal, din acest motiv nu s-a concretizat o anumita boala datorata aportului insuficient, acut, de vitamina E. In schimb se admite existenta unor hipovitaminoze in stari de malnutritie, inflamatii cronice, stari toxice.

Vitamina E se prezinta sub forma a doua grupe: patru tocoferoli (denumiti de la alfa la delta) si patru toco-trienoli. Vitamina E naturala este a-tocoferolul.

Principalul rol al vitaminei E este cel antioxidant fixand radicalii liberi de oxigen, contribuie la pastrarea integritatii celulare si la buna functionare a metabolismului. Aportul suplimentar de vitamina E accelereaza cicatrizarea ranilor si a arsurilor, protejeaza organismul impotriva agentilor toxici.

Surse alimentare de vitamina E: lipidele din embrionii semintelor, legumele, viscerele, fasole si mazare verde, varza, spanac, sfecla rosie.

Deficitul de vitamina E duce la anemie, tulburari ale sistemului nervos central, probleme oftalmologice, precum deteriorarea retinei si, dupa unii specialisti, sterilitate.

Excesul in vitamina E nu are efecte toxice.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.

Vitamina B2 (Riboflavina)

Riboflavina este factorul termostabil din complexul B, ca si tiamina actioneaza in organism prin intermediul unor enzime regland metabolismul glucidic si protidic.

Surse alimentare de vitamina B2. Cea mai bogata sursa este drojdia de bere, apoi diverse organe (ficat, rinichi), carne, peste, oua, derivatele de cereale, legumele si fructele.

Deficientele in vitamina B2 se manifesta prin dermatita seboreica, scaderea rezistentei la infectii si intoxicatii, tulburari de vedere, hipervascularizatia corneei, dureri oculare, tulburari de deglutitie (disfagie), etc.

9. Vitamina B6(Piridoxina)

Vitamina B6 este larg raspandita in natura atat in regnul animal, cat si in cel vegetal. Piridoxina, ca si celelalte vitamine din complexul B actioneaza prin intermediul unor enzime regland metabolismul proteic, degradarea glicogenului, sinteza unor aminoacizi si a unor neurotransmitatori cum este serotonina.

Surse alimentare de vitamina B6: carne si derivate, peste, cereale si derivate, fructe, legume.

Necesarul de vitamina B6, este de aproximativ 2 mg pe zi.Un aport crescut este necesar in dieta bogata in carne, in reumatism si la administrare de anticonceptionale orale. Atentie trebuie acordata bolnavilor care sufera de diabet sau la cei care sufera de boala Parkinson.

Deficitul de vitamina B6 duce la tulburari neurologice caracterizate prin oboseala musculara, tulburari de mers, sindrom maniaco-depresiv, rezistenta scazuta la infectii.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.