conţinutul paginii

Category Archives: 3.Vitaminele si mineralele

Vitamina K (fitochinona)

Aportul exogen de vitamina K nu este indispensabil la om deoarece sursa principala este constituita de sinteza microbiana intestinala. De fapt exista trei tipuri de vitamina K cu aceeasi structura si acelasi rol:

1.vitamina K1 se gaseste raspandita in natura: legume, spanac, salata, mazare cereale, oua, lapte, carne

2.vitamina K2 este sintetizata de bacteriile din intestin

3.vitamina K3 (menadiona) care este sintetica.

Principalul rol al vitaminei K consta in stimularea sintezei protrombinei, compus esential procesului de coagulare a sangelui.

Deficitul de vitamina K duce la cresterea timpului de coagulare, actioneaza preventiv asupra sangerarilor si hemoragiilor interne.

Excesul de vitamina K risca sa se acumuleze in organism, generand distrugerea globulelor rosii, avand drept consecinta anemia.

Atentie la fier…

Ofera-i copilului numai cereale imbogatite cu fier.

Nu exista un aliment specific, care sa fie un reprezentant adecvat pentru  fier, mai ales cand se incepe diversificarea.

Riscul aparitiei deficitului de fier este in special crescut la bebelusii care sunt alaptati la san.

Dupa intarcare, acestia trebuie sa primeasca o masa consistenta care sa contina fier.

Consumul de cereale imbogatite si de carne fiarta ar fi o alternativa.

Vitamina B9 (Acidul folic)

Acidul foliceste foarte raspandit in natura, atat in regnul vegetal, cat si in cel animal. Acidul folicparticipa in organism la sinteza proteinelor si a acizilor nucleici si intervine in metabolismul aminoacizilor.

Surse alimentare de acid folic: ficat, rinichi, legumele cu frunze verzi, drojdie de bere, carne. Sarace in acid folic sunt laptele, oul si cele mai multe fructe cu exceptia portocalelor. Acidul folic este sintetizat si de bacteriile intestinale, deci, in mod normal nu ar trebui sa existe un deficit al organismului in aceasta vitamina.

Deficit in acid folic poate sa apara in cazuri de alterare a absorbtiei intestinale (diaree, enterite).

Deficitul se manifesta prin aparitia anemiei cu globule rosii imature si leucopenie.

Cromul are rostul lui

Cromul este un mineral indispensabil in metabolismul carbohidratilor, influentand ceea ce se numeste factorul de toleranta la glucoza. Absenta cromului din alimentatie duce la obezitate, predispune la diabet si afecteaza metabolismul glucozei. Cele mai bune surse de crom sunt drojdia de bere proaspata, fructele de mare, ficatul si alte organe, cerealele integrale si cartofii. Broccoli, varza, toate legumele cu frunze verzi, salata verde, ridichile si apa minerala sunt si ele bune surse de crom. La acestea se adauga rosiile, merele si ouale. Un ou contine 26 de micrograme de crom, in timp ce un mar are 36 de micrograme.

Vitamina B1 (Tiamina)

Vitamina B1, este o vitamina hidrosolubila. Vitamina B1 are un rol important mai ales in metabolismul glucidic, aceasta este esentiala pentru producerea de energie, functionarea creierului si realizarea digestiei.

Surse alimentare de vitamina B1 sunt cerealele, leguminoasele, fulgii de ovaz, fasole uscata, linte, drojdia de bere precum si in viscere (ficat, inima, rinichi), unde se depoziteaza alaturi de alte vitamine din complexul B.

Practic nu se produce insuficienta in aceasta vitamina, deoarece painea contine o cantitate suficienta de tiamina.

Necesarul in vitamina B1 creste paralel cu schimburile energetice, intr-un regim acoperit cu predilectie de glucide, necesarul de vitamina B1, este mai mare decat intr-o alimentatie cu surplus de lipide, care au actiune protectoare asupra consumului acesteia.

Absorbtia vitaminei B1 este afectata de consumul de alcool, cafea medicamente antiacide si administrarea de estrogeni.

Deficitul de vitamina B1: duce la sensibilitatea musculara, lipsa poftei de mancare (anorexie), dureri oculare, iritabilitatea, scaderea concentratiei, furnicaturi in membrele inferioare si superioare, memorie deficitara, dureri gastrice sau constipatie.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.

Vitamina D (calciferolul)

O alta vitamina liposolubila este vitamina D (antirahitica sau calciferolul), care exista sub mai multe forme.

Provitaminele cele mai importante sunt ergosterolul (provenit din plante) si 7-dehidrocolesterolul (provenit din animale).

Ergosterolul se trasforma prin fotoliza in vitamina D2 (ergocal-ciferolul), iar 7-dehidrocolesterolul in vitamina D3 (calciferol). Povitamina D naturala se gaseste in stratul superior al pielii, iar sub actiunea razelor ultraviolete este transformat in vitamina D activa, calciferol. Dupa o expunere a fetei si a mainilor la soare timp de 15 minute se sintetizeaza 10 micrograme de vitamina D, care asigura necesarul pe o zi.

Principalul rol al vitaminei D consta in reglarea absorbtiei si metabolismul calciului.

Surse alimentare de vitamina D: untura de peste unde se afla impreuna cu vitamina A, ficatul de peste, galbenus de ou, unt, smantana, branzeturi, ciuperci, cacao. Un aport se asigura si prin margarinele vitaminizate.

Deficitul de vitamina D duce la modificari ale absorbtiei calciului si fosforului si ale formarii oaselor (rahitism, osteomalacie) cu toate consecintele acestora.

Excesul in vitamina D dintre semnele clinice se remarca: cefalee (durere de cap), ameteli, greata si voma, constipatie, poliurie (eliminare de urina in cantitate mai mare decat cea normala), polidipsie (sete foarte mare).

Copii cu exces de vitamina D au probleme gastrointestinale (constipatie, greata, varsaturi, anorexie), prezinta intarziere in dezvoltarea staturo-ponderala.

Informatiile editate au caracter general si neexhaustiv de ordin medical, nefiind de natura sa inlocuiasca sub nicio forma asistenta/consultanta medicala de specialitate.